„Scăpată” în Paris, nu aş fi ştiut de unde să încep… Aşa că prima noastră grijă a fost să… mă orientez. Cum? Simplu! Obiectivele turistice, nici o grijă, aveam ghid „personal”, pe C.. Dar pentru toate câte îmi umblau mie prin cap… Ne trebuia cineva cu mai multă „vechime” în domeniu… Am apelat, bineînţeles, la R.

Ca să încep cu ceva uşor, pentru că erau peste tot (un „peste tot” foarte bine ascuns de mine, pe atunci), am întrebat:

– Unde găsesc un „Disquaire”?

– E unul aici, aproape. (Şi explică, adresându-se lui C. Logic, eu eram picată de pe altă planetă…)

– Şi „Virgin”?

– Sunt mai multe, la care vrei să ajungi?

– (Ups!) De unde să ştiu, că nu ştiu unde sunt?

– Dar la ce-ţi trebuie, că, dacă vrei CD-uri, găseşti şi în altă parte!

– Nu vreau nimic! (Încă…) Nu-mi TREBUIE, dar vreau să văd…